elefantul

Se intalnesc Itic si Strul. Itic, suparat, Strul, vesel, n-avea nici o treaba.
– Frate, am scapat de toate problemele!
– Da’ ce-ai facut, ma?
– Mi-am luat un elefant, frate!
– Hai ba, lasa vrajeala, ca nu-mi arde…
– Nici o vrajeala, ma. Am scapat de toate problemele. Stii parcul meu de masini? Vine elefantul in fiecare zi, le spala, da cu coada, le lustruieste. Nevasta-mea… stii ca e obsedata cu gradina de flori. N-am treaba, le stropeste asta de cinci ori pe zi… jet mic, jet mare. Copiii… stii ce disperat eram cu ei. Am si uitat ca-i am acum. Ii ia elefantul cu trompa ii pune in spate, ii plimba prin cartier, joaca fotbal cu ei. Nu mai am nici un stres.
– Da’ cat ai dat, ma, pe el?
– 100.000 de euro, da’ face toti banii…
- Auzi, ma… Nu mi-l vinzi mie?
– Ce sa fac?!! Ba, nene, asta e parte din familie acum, nu e de vanzare.
– Hai ma ca-ti dau 150.000, da mi-l mie, doar stii ce probleme am acasa!
– Nu se poate, ma. E sufletul nostru, cum sa ne despartim de el?
– Hai, ba, ca-ti dau 200.000, da-mi-l sa scap de belele.
– Nu se poate, ba Itic, tu nu intelegi. Iti comand si tie unul, daca vrei, da’ ai de asteptat un an.
– Bai, Strul, iti dau 300.000! Ajuta-ma sa-mi rezolv problemele, ce dracu’, suntem ca fratii, am inceput impreuna sa facem afaceri…!
– Bine, ma, hai. Da’ sa stii ca ti-am dat de la inima, era ca si copilul nostru.
Dupa 6 luni se intalnesc astia iar. Strul vesel, Itic, terminat, cu parul alb, cearcane mari…
– Bai, Strul, ce mi-ai facut, ba? M-ai nenorocit cu elefantul asta!
– De ce, ma?
– Nu face nimic, frate. Parcul meu de masini, il stii… S-a suit cu curu’ pe masini, mi le-a strivit. Nevasta-mea… Obsedata si ea cu florile, s-a ***** pe ele, nu se mai vede o petala sub diatamai balega. Copiii… bine ca nu-i haleste, dar ii bate cu trompa, ii alearga prin casa. Sunt terminat!
– Bai, Itic, tu ai o problema!
– Da, ba, stiu, cu elefantul de la tine.
– Nu, ba! Tu, cu atitudinea asta, n-o sa vinzi niciodata elefantul ala!